• Web IMM
  • Web Conferinta Mediu
  • Web Ecoatitudine

Azi, în incinta fostei săli de cinematograf, din vechiul Centrul de Tratament al Stațiunii turistice Ocna Sibiului, a fost semnat ce de-al treilea contract de finanțare din Regiunea Centru pentru reabilitarea infrastructurii locale, în vederea dezvoltării durabile a turismului. Este vorba de concretizarea cererii de finanțare cu denumirea ”Dezvoltarea infrastructurii turistice în stațiunea balneo-climaterică Ocna Sibiului”, în valoare totală de peste 19,6 milioane lei, prin care se vor realiza investiții în reabilitarea unor drumuri din această stațiune turistică și se vor realiza amenajări specifice activităților de agrement pe o suprafață de aproape patru hectare, finanțate în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020. Contractul de finanțare pentru acest proiect a fost semnat de domnul primar George-Claudiu Predescu, în calitate de beneficiar, împreună cu domnul Simion Crețu, director general ADR Centru, reprezentând organismul intermediar care va susține buna implementare a acestui proiect, în prezența domnului Marcel Constantin Luca, vicepreședintele Consiliului Județean Sibiu.  Apelul de proiecte dedicat investiţiilor pentru sprijinirea unei creșteri favorabile ocupării forței de muncă, prin dezvoltarea potențialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum și sporirea accesibilității și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specific, face parte din cadrul Axei Prioritare 7 a POR 2014-2020, Prioritatea de investiții 7.1. Prin proiectul semnat azi, depus în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte în cadrul Priorității respective, cei doi parteneri ai proiectului și-au propus să sporească accesibilitatea și dezvoltarea resurselor naturale și culturale specific din stațiunea Ocna Sibiului. Astfel, prin dezvoltarea potențialului turistic în domeniul balnear, specific zonei, se creează premisele favorabile unei creșteri economice a stațiunii. Proiectul ”Dezvoltarea infrastructurii turistice în stațiunea balneo-climaterică Ocna Sibiului” a fost depus de către Consiliul Județean Sibiu și Primăria Ocna Sibiului, în parteneriat, și este concentrat pe două obiective principale: reabilitarea infrastructurii rutiere pe mai mult de 3,1 km, realizarea unei parcări în suprafață de peste 5500 mp, precum și realizarea de amenajări specifice activităților de agrement pe o suprafață de peste 38.000 mp. Bugetul cererii de finanțare pentru această inițiativă, prevede o valoare totală de peste 19,6 milioane lei, din care valoarea finanțării nerambursabile este de peste 19,2 milioane lei, respectiv circa 4,26 milioane euro, la care se adaugă contribuția beneficiarului.   ”Pe baza studiilor efectuate, specialiștii au ajuns la concluzia necesității dezvoltării stațiunii și promovării ei în circuitul turistic balneoclimatic național și internațional. Ocna Sibiului este căutată anual de mii și mii de bolnavi, sau de simplii turiști, care doresc să se trateze cu apele ei, ori să se bucure de cadrul natural, unde este așezată, de posibilitățile de agrement pe care le oferim. De aceea am inițiat acest proiect, pentru că infrastructura de drumuri din stațiune trebuie reabilitată și ne-am propus nu doar modernizarea lor, și a unei parcări în suprafață de peste jumătate de hectar, dar și amenajarea unei zone de agrement și sport, a unui parc în zona lacului ”Pânzelor”, la “Lacul fără fund” și la “Lacul Verde”, în timp ce în zona ANL vom amenaja un modern teren de joacă”, a declarat domnul primar George-Claudiu Predescu. Dezvoltarea așezării este legată de exploatarea sării. Sarea de la Ocna Sibiului era extrasă încă din vremea dacilor. În secolele XV-XVI, salina din Ocna Sibiului era considerată ca una dintre cele mai importante din Transilvania. Cu timpul, în locul salinelor părăsite s-au format lacuri a căror apă prezinta o concentratie mare de săruri. Efectul terapeutic al acestor ape a fost cunoscut dinainte de evul mediu, printer primele dovezi scrise fiind și cazul unui ambasador al lui Rudolf al II-lea, acreditat pe lângă Mihai Viteazul, care, în 1598, a facut băi la Ocna Sibiului, în urma cărora s-a simțit foarte bine.   În calitate de Președinte al Consiliului Județean Sibiu, vorbind despre acest proiect, doamna Daniela Câmpean a precizat: ”Obiectivele noastre de dezvoltare se concentrează pe valorificarea optima a potențialului fiecărei zone a județului Sibiu. În acest parteneriat cu edilii din Ocna Sibiului am dezvoltat o cerere de finanțare care credem că este importantă pentru fiecare sibian, și nu numai, pentru echipa noastră tehnică fiind chiar un ”proiect de suflet”. Se vor reabilita nouă străzi și investim în dezvoltarea dotărilor din structurile turistice de agrement, pentru a crește  activitate turistică, încă relativ redusă în raport cu posibilitățile. Județul nostru a avut peste 900.000 de înnoptări anul trecut, în creștere cu peste 23% față de anul 2015 și mai mult decât dublu față de anul 2010. Acest lucru ne conferă încrederea că înaintăm pe drumul cel bun pentru dezvoltare, inclusiv pentru crearea mediului propice pentru atragerea noi afaceri în zonă, în beneficiul tuturor locuitorilor județului”, a completat doamna Câmpean.  Ca și indicatori de realizare ai proiectului, inițiatorii au estimate că infrastructura rutieră se va îmbunătăți pe o lungime de 3.106 ml, respectiv peste 56.500 mp, vor fi amenajați aproape 19.300 mp de spații din zona obiectivelor turistice natural, iar suprafața infrastructurii disponibile pentru recreere/agreement după finalizarea proiectului va fi de peste 38.700 mp. Astfel, întreaga localitate va putea atrage un număr mult mai mare de turiști, față de cei circa 8.000 care au fost înregistrați în anul 2017.    ”Județul Sibiu  a înregistrat o creștere spectaculoasă a fluxului turistic în ultimii ani, atât în ce privește numărul de turiști cazați, de 563.000 în 2017, respectiv de peste 3,4 ori mai mulți decât în 2010, cât și la numărul de înnoptări. Capacitatea de cazare existentă a crescut în aceeași perioadă (2010-2017) de 1,7 ori, ajungând la aproape 11.000 locuri în 2017. Acum am semnat cel de-al treilea proiect pe această prioritate de investiții la nivel regional, ridicând astfel valoarea sumelor atrase la mai mult de 45 milioane lei, respectiv circa 85%, din suma alocată la nivel regional. În Stațiunea Ocna Sibiului, au mai fost finanțate obiective privind structurile de agrement, iar acum edilii doresc să ofere noi posibilități de petrecere a timpului liber, localnicilor și turiștilor. Aș dori să subliniez interesul autorităților publice locale de a investi și de a atrage fonduri europene pentru dezvoltarea turismului, ramură economică prin care Regiunea Centru a depășit zone mult mai cunoscute din țară”, a declarat, la semnarea contractului de finanțare, domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.

Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, a analizat, împreună cu secretarul de stat Adrian Dobre și partenerii ministerului în implementarea programului Start-Up Nation, stadiul proiectelor acceptate la finanțare în ediția 2017 și măsurile de fluidizare și creștere a numărului de deconturi încheiate. La discuții au participat reprezentanți ai CEC Bank, BCR, Băncii Transilvania, Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM și Fondului Român de Contragarantare. ”Start-Up Nation a născut o extraordinară așteptare în mediul de afaceri, iar noi trebuie să livrăm un program de succes real pentru întreprinzătorii care aplică. Am înregistrat o serie de disfuncționalități și avem datoria de a le îmbunătăți. Pregătim ediția 2018 a Start-Up Nation și vă propun să avem o comunicare mult mai aplicată și concentrată, astfel încât să putem identifica și remedia rapid orice sincopă care apare pe circuitul de implementare a programului”, a precizat ministrul Oprea. Au fost analizate, cu această ocazie, și aspectele identificate de parteneri pe parcursul implementării Start-Up Nation 2017, care au îngreunat funcționarea programului, convenindu-se asupra necesității eliminării acestora pentru perfecționarea ediției 2018. Totodată, partenerii de implementare au adoptat o serie de măsuri de ameliorare a gradului de conformare a aplicanților, dar și de creștere a numărului de dosare procesate, în special pe zona de garantare și contragarantare a creditelor, cum ar fi, de exemplu, suplimentarea schemei de personal care gestionează programul Start-Up Nation. În urma analizei derulării Programului Start-Up Nation 2017,  partenerii au estimat finalizarea aprobarii tuturor creditelor si a componentelor de garantare în perioada martie-aprilie 2018.

La această dată, stadiul derulării Start-Up Nation este:

Credite punte aprobate de instituțiile partenere până în acest moment: 

- BCR -1418

- Banca Transilvania -1684

- CEC -1188

Total 4290 credite punte aprobate

  Dosare transmise de bănci la FNGCIMM: 

- 1144 BCR din care 542 aprobate;

- 1671 BT din care 927 aprobate;

- 939 CEC din care 295 aprobate.

 Total 3754 transmise la FNGCIMM, din care 1764 aprobate de către FNGCIMM.

 Dosare aflate încă în analiză la bănci: 

- 247 - BCR;

- 13 - BT; 

- 123 - CEC

Total 383.

 Până la acestă dată, la Agențiile pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovare Export, au fost depuse documentele de către beneficiari, pentru plata efectivă, 862 deconturi, ceea ce înseamnă că beneficiarii care au semnat acorduri de finanțare au finalizat achiziția. Dintre acestea, 595 au fost aprobate la nivelul agențiilor, 453 au fost plătite, 142 sunt în certificare (vizita la fața locului) la băncile partenere și 267 în verificări și clarificări în cadrul Agentiilor teritoriale.

  • Raportul KPMG intitulat „European Champions Report” examinează cei mai relevanți indicatori de performanță în afaceri pentru un număr de 12 echipe de fotbal campioane în ligile naționale în sezonul 2016 - 2017, reprezentând atât elitele, cât și echipele de nivel mediu de pe piața fotbalului, inclusiv din România.
  • Printre campioanele ligilor nationale, echipa Real Madrid CF a înregistrat cele mai mari venituri din exploatare[1] (671 milioane EUR), în timp ce echipa AS Monaco FC (144 milioane EUR) a înregistrat cea mai mare creștere față de anul precedent (86%).
  • Cu peste 25% din veniturile din exploatare provenite din resursele financiare distribuite de UEFA, 5 cluburi au arătat o dependență semnificativă față de aceste surse de venit: AS Monaco FC (45%), Celtic FC (30%), Beşiktaş JK (28%), Juventus FC (27%) și FC Basel 1893 (26%).
  • Echipa FC Bayern München a înregistrat din nou cel mai scăzut nivel al raportului între costurile cu personalul și total venituri (45%) dintre toate cluburile evaluate, urmată de Beşiktaş JK (48%); AS Monaco (69%) s-a aflat la polul opus al clasamentului.
  • Toate echipele campioane incluse în raport au înregistrat profit după impozitare, evidențiindu-se astfel tranziția industriei fotbalului către sustenabilitate.

 În a doua ediție a „The European Champions Report”, echipa Football Benchmark a KPMG compară performanța financiară a campioanelor nationale din 12 ligi europene – AS Monaco FC, Beşiktaş JK, Celtic FC, Chelsea FC, FC Basel 1893, FC Bayern München, FC Spartak Moscow, FC Viitorul Constanţa, Feyenoord Rotterdam, Juventus FC, Real Madrid CF și SL Benfica. Andrea Sartori, Global Head of Sports, KPMG și autorul raportului, afirmă: „Fotbalul este o afacere care se află în creștere, iar această tendință este confirmată de faptul că toate cluburile, cu excepția a două dintre ele (FC Bayern München și FC Basel 1893), au înregistrat o creștere a veniturilor din exploatare în moneda locală față de anul precedent. În plus, venitul generat de principala competiție europeană intercluburi rămâne un motor principal al creșterii, îndeosebi pentru cluburile de dimensiuni medii, întrucât aceasta are un impact nu numai asupra intervalului orar de difuzare, ci și asupra zilei meciului (datorită unui număr mare de meciuri jucate pe teren propriu) și asupra aspectelor de natură comercială (din bonusuri de sponsorizare).” După câștigarea campionatului din Ligue 1 și calificarea în semifinalele UEFA Champions League, AS Monaco FC se află în centrul atenției datorită creșterii impresionante a veniturilor din exploatare, respectiv cu 86% față de anul anterior. Campionii Franței, având un buget care reprezintă aproximativ un sfert din bugetul rivalilor Paris Saint-Germain FC, au demonstrat, de asemenea, cea mai mare „dependență de UEFA” în raportul nostru: 45% din veniturile din exploatare provin din resursele financiare distribuite de UEFA. Celtic FC a înregistrat a doua cea mai mare creștere a veniturilor față de anul precedent. Real Madrid CF este campioana Europei, înregistrând cele mai ridicate venituri din exploatare (671 milioane EUR), rămânând însă ușor în urma echipei Manchester United FC, ale cărei venituri însă nu au fost captate în raportul nostru, întrucât aceasta a ocupat locul 5 în clasamentul Premier League de anul trecut. „Los Blancos” sunt urmați de FC Bayern München (588 milioane EUR), în pofida stagnării veniturilor înregistrate de „Rekordmeister”, ca urmare a eșecului acesteia de a intra în semifinalele Champions League pentru prima data în ultimii șase ani. Chelsea FC a realizat venituri din exploatare în valoare de 361,3 milioane GBP (420 milioane EUR[2]), o creștere cu 9,8% în moneda locală față de anul precedent (scădere cu 4% în EUR). “În fotbalul de astăzi, ca în multe domenii sportive, performanța financiară nu mai depinde strict de rezultatele competiționale. Acestea sunt dublate de eforturi și strategii comerciale în zone conexe, cum ar fi drepturile de difuzare, merchandising și fidelizare prin intermediul social media și al marketingului digital, sau dezvoltarea și managementul unui portofoliu de drepturi de proprietate intelectuală asociat clubului, activităților și produselor acestuia. Într-un astfel de context complex, credem că și cluburile autohtone ar trebui să iși recalibreze eforturile operaționale pentru a dezvolta, diversifica și exploata în mod sustenabil competențe strategice menite a îmbunătăți performanțele financiare”, spune Tudor Grecu, Partener Financial Services, KPMG în România. În timp ce a avut un impact pozitiv asupra principalelor surse de venit, performanța de pe teren vine, de asemenea, cu un cost sub forma bonusurilor acordate jucătorilor. Este interesant faptul că, în rândul principalelor cluburi, cel mai ridicat nivel al raportului între costurile cu personalul și total venituri a fost înregistrat de Real Madrid (61%), Juventus FC (64%) și AS Monaco (69%), toate aceste echipe cucerind titlul de campioană în țara lor de origine și atingând finala sau semifinala UEFA Champions League. În cazul echipei Real Madrid CF, asta a presupus o creștere cu 32% a costurilor cu personalul, care la un nivel de 406 milioane EUR reprezintă cel mai mare stat de plată din lumea fotbalului.  Andrea Sartori a adăugat: „Una din principalele provocări care afectează cluburile de fotbal în ultimii ani vizează sustenabilitatea afacerii acestora. Cu toate acestea, toți campionii Europei incluși în raport au înregistrat profit după impozitare; într-adevăr, în ciuda transferurilor atractive și a costurilor cu personalul, industria se îndreaptă către o direcție în care profitul nu mai este o Fata Morgana. În plus, în acest scenariu, cluburile care excelează în dezvoltarea și instruirea jucătorilor pot avea un avantaj competitiv, primele trei exemple în acest sens fiind echipele Chlesea FC, Juventus FC și SL Benfica, datorită transferurilor unor jucători precum Oscar, Pogba, Gonçalo Guedes și, respectiv, Lindelof. În consecință, „Eagles” și-au dublat profitul după impozitare (44,5 milioane EUR), în timp ce Juventus FC și-a crescut profitul cu aproape 40 milioane EUR față de anul anterior.” În cele din urmă, în ceea ce privește rețelele de socializare, în timp ce Real Madrid CF rămâne cel mai urmărit club din lume cu aproape 210 milioane de persoane care urmăresc echipa[3], anumiți jucători de fotbal prezintă cifre uluitoare, reușind uneori să depășească numărul de persoane atrase în comparație cu clubul de fotbal la care joacă, precum: Cristiano Ronaldo (Real Madrid CF), James Rodríguez (FC Bayern München), David Luiz (Chelsea FC), Falcao (AS Monaco FC) și Pepe (Beşiktaş JK). Datele financiare și operaționale ale acestor cluburi, precum și ale multor altora, pot fi consultate pe site-ul www.footballbenchmark.com.

 

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) atrage atenția că firmele de transport rutier vor fi nevoite să crească tarifele de transport marfă cu 20%, cu efecte directe și imediate în prețurile la raft ale produselor de strictă necesitate și similar tarifele de transport persoane, ca urmare a creșterii costurilor cu carburantul după majorarea accizei și a lipsei unei scheme de rambursare a acesteia. În prezent prețul motorinei este mai mare cu cel puțin 1 leu/litru față de luna august 2017, ultima lună înainte de majorarea accizei la carburanți. Față de finalul lunii august 2017, prețul barilului de petrol a crescut cu 40%, de la 50 la 70 dolari/baril, iar moneda națională s-a depreciat față de euro cu 1,5% (prețurile produselor finite obținute din petrol se calculează în euro). La toate aceste creșteri se adaugă și majorarea cu peste 21% a accizei la motorină, în 15 septembrie și 1 octombrie 2017, de la 1518,04 RON/1000 litri la 1838,04 RON/1000 litri, impactul accizei și TVA-ului în prețul carburantului la pompă fiind în acest moment de 50%. Rata anuală a inflației a urcat în luna decembrie 2017 la 3,32%, în condițiile în care în luna august 2017, rata anuală a inflației a fost de numai 1,2%. Majorarea accizei la carburanți a avut ca impact scăderea consumului și migrarea alimentărilor cu combustibil de către transportatorii români care fac curse în Europa în alte state membre cum ar fi Ungaria și Austria, țări unde prețul la motorină este mai atractiv având în vedere existența unui sistem de recuperare a accizei și a TVA-ului foarte bine reglementat de către autoritățile acestor state. La acestea se adaugă diminuarea vânzărilor de carburant pe teritoriul României ca urmare a migrării volumelor aprovizionate de către transportatori din alte state care tranzitează România și care preferă să alimenteze acum în țările vecine, Bulgaria și Ungaria, unde prețul carburantului este mai mic. România are în acest moment cea mai mare acciză la motorină dintre statele membre UE din regiune, respectiv 393,84 EUR comparativ cu Bulgaria 330,3 EUR sau Ungaria 364,46 EUR. Transportatorii rutieri care lucrează în România și nu pot alimenta în afara țării trebuie să majoreze tarifele de transport imediat cu 20% pentru a nu intra în faliment. Efectele majorării accizei prin migrarea alimentărilor în țările vecine și scăderea încasărilor din acciză în România se confirmă prin scăderea volumelor vândute la pompă, în beneficiul Ungariei și Austriei care au cost mai mic pentru transportatori și condiții la procedurile fiscale net superioare. Prin comparație, în Ungaria acciza e variabilă, guvernul maghiar își sacrifică veniturile la buget și reduce acciza atunci când costul petrolului depășește 50 dolari/baril. În Ungaria, deși prețul la pompă este mai mare decât în România, prin recuperarea TVA de 27% la 60 de zile, fără nicio zi întârziere, și a accizei suplimentare - între 2 și 5,5 eurocenți per litru (la fiecare 6 luni în Ungaria aceste cifre pot varia între 2 - 3,5 - 5,5 eurocenți per litru, la fel ca și valoarea accizei care este de 358 euro/1000 litri când prețul barilului de petrol este peste 50 dolari și 390 euro când prețul barilului de petrol este sub 50 dolari), costul final pentru transportatorii rutieri rămâne mai scăzut cu cel puțin 5 eurocenți/litru de motorină decât în România. UNTRR a solicitat în data de 5 septembrie 2017, 5 octombrie 2017 și 16 noiembrie 2017 reluarea schemei de rambursare a accizei potrivit art. 7.2 al Directivei 96/2003, și deși sisteme similare funcționează de ani de zile în Ungaria, Slovenia, Franța, Spania, Belgia sau Italia, fără ca rambursarea să fie considerată ajutor de stat având în vedere că nu coboară sub pragul minim european de taxare a motorinei pentru propulsie de 330 euro/1000 litri, în România schema nu s-a reluat nici ca ajutor de stat, nici în afara sferei de aplicare. În prezent, 6 țări din UE restituie supraacciza la motorină transportatorilor rutieri: Ungaria – 0,02 euro/litru (Ungaria restituie acciza 0,02 -0,035 - 0,055 euro/litru, iar  acciza este de 0,358 euro/litru când prețul petrolului este peste 50 dolari/baril și 0,390 euro/litru când prețul petrolului este 50 dolari/baril sau sub), Belgia – 0,177 euro/litru (acciza este de 0,508 euro/litru), Slovenia – 0,095 euro/litru (acciza este de 0,426 euro/litru), Franța – 0,11euro/litru pentru camioane și 0,15 euro/litru pentru autocare (acciza este de 0,531 euro/litru), Spania – între 0,001 - 0,048 euro/litru în funcție de regiune (acciza este de 0,331 euro/litru fiind încadrată ca ajutor de stat) iar în Italia – 0,21 euro/litru (acciza este de 0,617 euro/litru).   Ajutor de stat ar putea fi considerată situația rambursării potrivit art. 5 din Directiva 96/2003, când rata diferențiată ar putea să scadă sub pragul minim de 330 euro/1000 litri. Urmare intervențiilor UNTRR anterioare și a rezultatelor comisiei constituite din reprezentanții transportatorilor, Ministerului de Finanțe, Ministerului Transporturilor și Consiliului Concurenței  a fost întocmit memorandumul privind reluarea schemei de rambursare a supraaccizei la carburant pentru transportatorii rutieri. Deși Guvernul României a promis ferm prin persoana Primului Ministru, adoptarea hotărârii de reluare a schemei de rambursare, până în acest moment măsura a fost neglijată ceea ce a generat efectele asupra cărora UNTRR a atras atenția în repetate rânduri, respectiv, creșterea tarifelor de transport, a prețurilor la produsele de strictă necesitate cu implicații majore în scăderea nivelului de trai al populației precum și migrarea alimentărilor în țările vecine cu pierderea veniturilor încasate din accize la bugetul de stat al României. În aceste condiții în care este evident faptul că este grav afectată competitivitatea transportatorilor rutieri români, precum și încasările din acciză la bugetul de stat, UNTRR solicită Guvernului să reia imediat schema de rambursare a accizei suplimentare, iar în lipsa acesteia, să se renunțe definitiv la supraaciza la carburant.

Compania Naţională Poşta Română a achiziţionat o linie tehnologică de insert în plicuri. Acest utilaj ajută Poşta Română să dezvolte oferte complete şi integrate pentru trimiteri masive de documente. Produsele poştale, destinate în special persoanelor juridice şi autorităţilor publice, vor fi îmbunătăţite simţitor prin această nouă achiziţie. Dotarea tehnică a fost achiziţionată, prin procedurile specifice, contra unei sume de 19.700 de euro fără TVA. Menţionăm că, prin această achiziţie, Poşta Română a economisit o sumă considerabilă faţă de planurile de achiziţie anterioare, care prevedeau un buget de 2,8 milioane de lei pentru o linie tehnologică a căror specificaţii tehnice depăşeau nevoile de exploatare actuale. „Dotarea Poştei Române este una dintre cheile dezvoltării companiei pe termen mediu şi lung. Este un nou pas către ceea ce ne dorim să realizăm în Poşta Română: revitalizare şi performanţă. În termeni simpli, mi-aş dori să se reţină că, de astăzi, Poşta Română poate participa la licitaţii şi contracte importante, fără a fi nevoită să devină subcontractor sau partener. Putem prelua lucrări integrate, care presupun, în acelaşi timp, inserturi de materiale în plicuri şi expediţia acestora pentru beneficiari”, a declarat Directorul General al Poştei Române, Elena Petraşcu. Linia tehnologică de insert în plicuri are calitatea garantată de tradiţia lungă a producătorului german BÖWE, companie înfiinţată în 1945. Capacitatea de împlicuire a linei de insert se ridică la 7.200 de materiale/h. Dezvoltăm inclusiv, prin această nouă dotare, o linie tehnologică performantă şi versatilă  care presupune, printre altele, printare digitală, foldare automată, insert automat în plic şi francare a trimiterilor. Subliniem faptul că Poşta Română continuă, la Fabrica de Timbre, procesul de retehnologizare, pentru a redeveni un competitor puternic pe piaţă.

Vineri, 19 Ianuarie 2018 05:57

Începe proiectul ”StartUP Hub Centru”!

Written by

Viitorii antreprenori din Regiunea Centru au la dispoziție noi resurse, în valoare totală de aproape nouă milioane lei, pentru a-și pune în practică inițiativele antreprenoriale. ADR Centru a semnat contractul de finanțare pentru proiectul ”StartUp Hub Centru”, proiect finanțat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020, linia de finanțare România Start Up Plus.

 Bugetul acestui proiect, care va fi implementat de ADR Centru în parteneriat cu SC DAD Expertise SRL, în valoare de 8.886.946,18 lei, este dedicat asigurării instruirii antreprenoriale pentru minim 300 de persoane din Regiunea Centru, selectarea a minim 36 de planuri de afaceri, susținerea înființării firmelor pentru inițiatorii acestor planuri de afaceri, completarea instruirii formale a celor care și-au propus să dezvolte aceste firme cu o instruire practică, printr-un internship în companii mature din domeniile pe care antreprenorii le vizează, precum și finanțarea planurilor de afaceri cu o sumă de maxim 178.340 lei per proiect (cca 38.000 euro). Scopul proiectului, care se va desfășura pe durata a 36 de luni, este susținerea dezvoltării antreprenorialului în sectoarele non agricole din zona urbană a Regiunii Centru, ca o condiție esențială a dezvoltării economice și sociale a Regiunii. Dezvoltarea antreprenorialului într-un areal geografic are vocația de a contribui în mod esențial la crearea de noi locuri de muncă. Noile afaceri rezultate prin proiectul ”StartUp Hub Centru” trebuie să angajeze forța de muncă locală, inclusiv prin polarizare din zona periurbană sau chiar rurală din vecinătatea orașelor, în etapa de înființare și creștere a afacerilor și, mai ales, în etapa ulterioară de consolidare. De asemenea, în această etapă de consolidare, afacerile antreprenoriale pornite cu sprijinul acestui proiect vor genera efecte de multiplicare în mediul local, direct, prin susținerea activității furnizorilor și creșterea numărului de angajați, și indirect, ca proiecte de succes ce pot fi replicate și care vor inspira alte persoane să încerce drumul antreprenoriatului. Atingerea scopului proiectului se face prin asigurarea accesului la instruire antreprenorială, asigurarea accesului la surse de finanțare, aplicarea principiului echității și valorificarea unor sinergii regionale. Proiectul a avut la baza o inițiativă a ADR Centru de a construi un instrument de intervenție în dezvoltarea componentei de start-up a mediului antreprenorial regional, instrument care să utilizeze, pe de o parte, experiența acumulată în cadrul birourilor Enterprise Europe Network și Europe Direct din cadrul ADR Centru și, pe de altă parte, să motiveze potențialii antreprenori să depășească barierele de acces în mediul antreprenorial. Acești potențiali întreprinzători vor învăța să-și instrumentalizeze inițiativele pe care să le înscrie într-o competiție, în urma căreia vor avea acces la finanțare pentru proiectele lor. Acțiunile proiectului, odată ce vor fi fost validate în practică, mai ales sub aspectul efectului asupra grupului țintă, vor putea fi transferate către alte categorii, mai ușor, pe de o parte pentru că sunt deja constituite și, pe de altă parte, pentru că vor acționa ca exemple de bune practici, inclusiv în rețelele parteneriale interne și internaționale din care ADR Centru face parte. Nevoile concrete ale antreprenorilor, precum și barierele care împiedică dezvoltarea antreprenoriatului, identificate pe parcursul implementării proiectului, vor putea fi cuprinse în documentele de programare care vor structura programele de finanțare, mai ales Programul Operațional Regional, precum și în strategiile de dezvoltare pe care ADR Centru le întocmește și implementează la nivel regional. În plus, vom avea și satisfacția de a crește o generație mai activă și mai implicată de antreprenori locali, care vor dezvolta afaceri pe specificul pieței regionale”, a declarat domnul Simion Crețu, directorul general al ADR Centru.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru a organizat, la Sala de Conferințe a Hotelului Parc din Alba Iulia, o sesiune de informare privind lansarea regională a apelului de proiecte pe Prioritatea de Investiții 2.1B – Incubatoare de afaceri, din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 2 - Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici şi mijlocii. Peste 60 de reprezentanți ai autorităților publice locale, dar și ai IMM interesați în dezvoltarea de noi afaceri în viitoarele structuri destinate incubării de firme noi au participat la eveniment.

 Apelul dedicat creării incubatoarelor de afaceri sectoriale și dezvoltării serviciilor prestate în cadrul incubatoarelor de afaceri a fost lansat în data de 4 decembrie 2017. Pot solicita finanțare entitățile care au calitatea de fondator al incubatorului de afaceri, respectiv autoritatea publică a administrației publice locale, instituția sau consorțiul de instituții de învățământ superior acreditate, institutele, centrele și stațiunile de cercetare-dezvoltare, camerele de comerț, societățile, societățile cooperative, asociațiile și fundațiile, patronatele, sindicatele. Acestea pot solicita finanțare individual sau în parteneriat. În cadrul sesiunii de informare au fost prezentate condițiile de finanțare aplicabile în cadrul apelului, aspecte generale privind utilizarea aplicației MySMIS și regulile de identitate vizuală valabile pentru POR 2014-2020. De asemenea, au fost prezentate și modelele de organizare și funcționare a incubatoarelor de afaceri în special pentru domeniul industriilor culturale și creative, dar cu posibilități de duplicare și în alte sectoare.   Prioritatea de investiții 2.1B din cadrul POR 2014-2020 reprezintă unul dintre instrumentele de susținere a Industriilor Culturale și Creative pe care ne propunem să-l valorificăm prin proiectul CRE:HUB, iar în cadrul evenimentului am discutat cu participanții și câteva modele europene de organizare și funcționare a incubatoarelor de afaceri care ar putea fi replicate cu succes la nivelul Regiunii Centru. Facem acest lucru pentru a sublinia complementaritatea proiectelor pe care le susținem și dezvoltăm, alături de partenerii noștri. Industriile creative, sănătatea, turismul și sectorul IT sunt dintre prioritățile strategice ale Regiunii Centru, care pot fi valorificate de mediul de afaceri, în parteneriat cu administrația publică locală, prin crearea și funcționalizarea acestor incubatoare de afaceri”, a declarat, după întâlnirea de lucru de la Alba Iulia, domnul Simion Crețu, director general ADR Centru. Corelând lansarea acestei priorități de investiții, dedicată atât administrației publice, cât și mediului de afaceri, cu lansarea, la finalul anului trecut a apelului aferent Axei Prioritare 1 - „Promovarea transferului tehnologic”, Prioritatea de Investiții 1.1, Operațiunea C – Investiții pentru IMM-uri pentru implementarea unui rezultat al cercetării – inovării în parteneriat cu ITT, tot din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, ADR Centru va organiza încă două sesiuni de informare la Tîrgu Mureș și Brașov. Aceste sesiuni sunt adresate potențialilor solicitanți pentru investiții ale IMM ca rezultate ale cercetării-inovării și vor avea loc la sediul CCI Mureș, în data de 23 ianuarie 2018, și la sediul CCI Brașov, în data de 25 ianuarie 2018. Solicitanți eligibili în cadrul apelului 1.1.C sunt acele IMM aflate în parteneriat cu una sau mai multe entități de transfer tehnologic acreditate în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Ghidul Solicitantului de finanțare și alte detalii privind Prioritatea de Investiții 2.1B - Incubatoare de afaceri pot fi regăsite pe site-ul www.regio-adrcentru.ro, secțiunea Prezentare Program 2014-2020 / Axa Prioritară 2 - Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii. 

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) atrage atenția că proiectul de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România afectează cel mai mult cele aproximativ 30.000 de autovehicule de transport marfă cu masă maximă autorizată între 3,5 tone și 12 tone. Acestea vor trebui să plătească tarife de rovinietă pentru o zi de 12 euro, în creștere cu 33% de la 9 euro pentru vehiculele de peste 12 t, cu 71,42% de la 7 euro pentru vehiculele între 7,5 - 12t și în urcare cu 200% de la 4 euro la 12 euro pentru vehiculele între 3,5 - 7,5t. Cele peste 100.000 de autovehicule de transport marfă de peste 12 t (categoria F), vor plăti 12 euro în loc de 11 euro la vinieta de o zi, iar pentru rovinieta de 30 zile această categorie de autovehicule va plăti cu 5 euro în plus de la 55 la 60 de euro. În principal, creșterea valorilor rovinietelor prin proiectul menționat afectează cel mai mult autovehiculele din categoria C (între 3,5 - 7,5t) și apoi autovehiculele din categoria D (între 7,5 - 12t).  Proiectul publicat nu vizează nicio modificare pentru valorile rovinietelor pentru autoturisme (categoria A) și nici pentru autovehiculele de transport persoane indiferent de numărul de locuri, sub sau peste 23 locuri (categoriile G și H). În prezent, la nivelul Comisiei Europene se discută modificarea Directivei 1999/62/CE prin directiva eurovignetei, prin care se urmărește implementarea conceptului de plată a taxelor pe kilometru și nu pe timp, așa cum se aplică în prezent în România. CE consideră că măsura propusă în proiectul de directivă contribuie la aplicarea în mod consecvent a principiilor „poluatorul plătește” și „utilizatorul plătește” în vederea generării de venituri și a asigurării de finanțare pentru investițiile viitoare în transporturi. În România, principala problemă este legată de dezvoltarea insuficientă a infrastructurii rutiere, astfel că cel mai probabil va fi solicitată o perioadă cât mai lungă de tranziție până când România își dezvoltă infrastructura, dar care potrivit estimărilor actuale nu va putea depăși anul 2027. Totodată, în România, astăzi nu se ține cont de nivelul de poluare, în timp ce restul țărilor taxează suplimentar acest aspect, în cadrul conceptului “internalizarea costurilor externe”. Tendința de taxare la kilometru a autovehiculelor comerciale de transport mărfuri s-a extins odată cu extinderea rețelei de autostrăzi și drumuri expres, de la țări cu tradiție în taxarea pe autostrăzi precum Franța, Italia, Spania, Germania, la țări precum Austria, Cehia, Ungaria. Unele dintre aceste țări taxează autoturismele în funcție de distanța parcursă (Italia, Franța) sau pe timp - prin viniete/stickere cu diferite valabilități (Austria, România, Ungaria) sau absolut deloc –Germania. Germania intenționează să introducă la 1 iulie 2018 o taxare de 130 euro pe an pentru autoturisme, însă pentru utilizatorii celor înmatriculate în Germania, statul va oferi posibilitatea deducerii acestei valori din impozitul anual. Acest aspect a determinat Austria să deschidă un proces împotriva Germaniei la Curtea Europeană de Justiție pentru anularea acestei discriminări, deoarece utilizatorii autoturismelor cu alte numere de înmatriculare decât de Germania nu au nicio facilitate. În România taxarea pentru utilizarea celor peste 17.000 km de drumuri naționale (autostrăzi – 748 km, drumuri europene, drumuri cu trei benzi de circulație, drumuri cu patru benzi de circulație, drumuri cu șase benzi de circulație), același autovehicul de 40t, cu mai mult de 5 axe, plătește între 11 euro/zi și 1210 Euro/an indiferent de numărul de km parcurși sau de nivelul emisiilor poluante. Drumurile județene însumează aproape 35.400 km, iar cele comunale peste 33.100 km, ambele categorii au administratori diferiți și pot avea propriile tarife de utilizare a infrastructurii proprii, cât și propriile portanțe, de obicei inferioare rețelei principale, precum și propriile tarife pentru depășirea acestor valori. Un autoturism plătește astăzi în România 28 euro/an, în Austria 87,3 euro/an (Austria are o rețea de autostrăzi de 1.720 km), în Ungaria 140 euro/an (Ungaria are o rețea de autostrăzi de 1.500 km), în Bulgaria 50 euro/an (Bulgaria are o rețea de autostrăzi de 800 km), iar în Germania (rețeaua de autostrăzi are 13.000 km), dacă se va aplica de la 1 iulie 2018 sau din 2019, 130 Euro/an. În Bulgaria, unde taxarea este tot pe timp, pentru vehiculele de transport marfă cu MTMA mai mică de 12 tone tariful pentru o vinietă anuală este de 413 euro pentru vehiculele Euro III – Euro VI și 537 euro pentru EURO 0 – II. În Ungaria, pentru autoturisme și vehiculele de transport călători taxarea se face pe timp, în timp ce la vehiculele de transport marfă de peste 3,5 tone nivelul taxei de drum este stabilit în baza tipului de drum, a categoriei de autovehicul și a gradului de poluare (emisie CO2). Taxa de drum se calculează pe kilometru. Astfel pentru vehiculele între EURO III – VI, taxa de drum/km este de 44,54 HUF, aproximativ 0,14 euro/km. În Austria, vinieta se calculează în funcție de numărul de axe la care se adaugă taxe suplimentare pentru poluarea aerului și poluare fonică. Vinieta se aplică pentru vehiculele cu MTMA peste 3,5 tone și se calculează pe kilometru și variază între 0,2540 euro/km – 0,3152 euro/km. În Austria, începând cu 01.01.2010, a fost introdusă taxa pe clasa de emisii EURO pentru autovehiculele de peste 3,5 tone, iar la 01.01.2017 s-au adăugat taxe suplimentare pentru poluarea aerului și poluarea fonică.  Costurile cu utilizarea infrastructurii în Germania pot varia de la 0,135 Euro/km pentru un autovehicul Euro 6 cu remorca cu 5 axe sau mai mult până la 0,218 euro/km pentru un autovehicul non-euro, reprezentând un total de 1.350 euro/lună pentru 10.000 km până la 2.180 euro/lună pentru un autovehicul non-euro. Cele mai multe autovehicule comerciale sunt din categoria Euro 5, cu 5 axe, pentru care costul lunar este de 0,156 euro/km, adică 1.560 euro lunar pentru numărul de km considerați. Un camion de 40 tone poate rula circa 100.000 km pe an cu un șofer în România, pentru care plătește 1.210 euro, iar în Europa de Vest, având în vedere infrastructura și logistica bine puse la punct, unde nu se pierde timp la încărcare și descărcare, un camion poate rula 150.000 km într-un an cu un șofer (12.000 – 14.000 km lunar), plătind o medie de 15.000 euro pe an. UNTRR susține necesitatea accelerării ritmului de construire de autostrăzi în România, aceasta fiind o prioritate atât pentru sectorul transporturilor cât și pentru întreaga economie națională. Considerăm că autostrăzile trebuie construite în ordinea descrescătoare a costului de oportunitate, având în vedere rolul autostrăzilor de răspândire a dezvoltării de-a lungul regiunilor străbătute prin crearea de locuri de muncă, crearea unui mediu favorabil investițiilor și dezvoltării centrelor de producție și logistice, facilitarea turismului prin valorificarea zonelor turistice. Este evident că, înainte de orice alt punct din țară, trebuie conectat Bucureștiul ca principal centru economic (tot ca prioritate în costul de oportunitate) cu rețeaua de autostrăzi din UE - Ungaria (Nagylak) prin Coridorul pan-european nr. IV. O autostradă care nu e conectată la o rețea nu își îndeplinește funcția de răspândire a dezvoltării de-a lungul regiunilor străbătute.

Noul raport de analiză al KPMG compară eficiența și eficacitatea serviciilor municipale și importanța obținerii unor date corecte

 Administrațiile orașelor cheltuie sume surprinzător de diferite când vine vorba de furnizarea serviciilor municipale, chiar și în interiorul aceleași regiuni, arată noul raport KPMG International intitulat „Finding the courage to improve: Benchmarking city services”. Raportul KPMG rezumă constatările rezultate în urma unui sondaj comparativ detaliat la care au participat respondenți din 35 de orașe din întreaga lume. În cadrul studiului au fost evaluate 12 servicii municipale de bază, inclusiv accesul rutier, serviciile de tranzit, accesul la parcuri, colectarea deșeurilor și alimentarea cu apă potabilă, printre altele. Raportul dezvăluie faptul că anumite orașe ar putea fi ineficiente, cheltuind prea mult pe serviciile pe care le furnizează. Spre exemplu, un oraș a declarat că 65% din apa sa potabilă se pierde din momentul intrării în instalația de tratare și până când se furnizează către consumatori. Anumite orașe au menționat că au de două până la trei ori mai multe cheltuieli față de medie pentru aceleași servicii, în timp ce altele nu colectează date fiabile pentru a putea compara serviciile într-un mod relevant. „Am fost surprinși să constatăm o variație atât de mare, de la un oraș la altul, a costurilor raportate în analiza noastră. Doar în interiorul UE, anumite orașe cheltuie de 5 ori mai mult decât altele pe servicii de bază, precum apa potabilă,” precizează Alan Mitchell, coordonator al studiului și Director executiv al Centrului Global de Excelență pentru Orașe, KPMG International. „Am observat că există numeroși factori care contribuie la o astfel de variație. Pentru început, fiecare oraș își stabilește propriile niveluri de servicii, iar acestea pot să difere în mod substanțial. Mai mult decât atât, nu există un standard la nivel global privind colectarea și diseminarea costurilor serviciilor și de aceea comparațiile ar putea să includă procese costisitoare într-un anumit oraș, dar nu și în altul.” În plus, raportul arată că orașele au dificultăți în a înțelege, într-un mod clar, eficiența și eficacitatea reale ale serviciilor pe care le furnizează. Sondajul ar fi putut să includă multe alte orașe, însă autorii precizează faptul că numeroase orașe au renunțat atunci când au descoperit că nu au posibilitatea de a genera date de bază, critice în măsurarea rezultatelor serviciilor. Un oraș a declarat că 100% din drumurile sale sunt într-o „condiție bună” – un nivel imposibil de atins practic. Totuși, o asemenea constatare indică necesitatea unui cadru comun de măsurare a performanței serviciilor municipale. „Am identificat o lipsă reală de informații la nivel decizional. Acest lucru înseamnă că liderilor orașelor le rămâne să ia decizii privind bugetul și investițiile bazându-se doar pe tendințele istorice și pe intuiție,” adaugă Steve Beatty, Coordonator Global al Departamentului de Studiu al orașelor, KPMG. „În mediul fiscal actual, această abordare nu este suficient de bună.” „În special în ultimii ani, procesul de modernizare și transformare a structurilor administrative locale din România a cunoscut o dinamică mai accentuată, prin integrarea tuturor datelor existente la nivelul aparatului administrativ într-o viziune mai holistică a orașului, dar și prin adoptarea tehnologiilor de tip IoT (Internet of Things) în proiecte de transformare a orașelor în orașe inteligente (SMART Cities),” afirmă Ciprian Negura, Director în Departamentul de Consultanță în management, KPMG în România. „Orașele au potențialul de deveni semnificativ mai prietenoase cu cetățenii, iar dezvoltarea lor mai durabilă și sustenabilă prin dezvoltarea și implementarea unor strategii de transformare în orașe inteligente (SMART). Orașele inteligente sunt mai eficiente și pot crea mai multe locuri de muncă și oportunități de dezvoltare a orașului, încurajând totodată incluziunea socială și implicarea cetățenilor în gestiunea activă a problemelor comunității,” declară Richard Perrin, Partener și Coordonator al Departamentului de Consultanță în afaceri, KPMG în România. Spre deosebire de alte analize comparative ale orașelor, raportul KPMG se concentrează pe evaluarea unor indicatori tangibili de măsurare a eficienței și eficacității, precum costul, calitatea și valoarea serviciului, pentru anumite servicii municipale. În cadrul raportului, autorii compară rezultatele obținute de la orașele participante, în scopul de a sprijini liderii orașelor în identificarea costului mediu aferent serviciilor municipale de bază din toată lumea. „Orașele reprezintă organizații complexe de furnizare a serviciilor – fiecare având priorități, climate și provocări diferite. Acestea necesită o gamă largă de aptitudini distincte pentru a putea furniza gama de servicii pe care le oferă,” afirmă Beatty. „A ști unde vă plasați în clasamentul orașelor comparabile poate fi important din anumite puncte de vedere, însă nu aceasta a fost intenția studiului. Liderii orașelor doresc, de asemenea, să găsească soluții și idei care sa îi ajute să își îmbunătățească modul de planificare, furnizare și măsurare a serviciilor municipale. Orașele prezentate în raportul nostru demonstrează faptul că inovarea încă trăiește și este bine reprezentată la nivel de autoritate municipală,” adaugă el. De asemenea, studiul explorează noi abordări, inovații și modele, testate și aplicate în prezent în orașele din toată lumea – lecții practice care pot fi împărtășite și cu alte orașe. Promovând exemple specifice din Europa, Asia și America, raportul urmărește să ajute administrațiile orașelor să privească diferit modul în care gestionează furnizarea serviciilor municipale.

 Despre raport

Centrul Global de Excelență KPMG pentru Orașe a realizat un studiu de analiză comparativă în 35 de orașe din toată lumea cu scopul de a identifica performanța acestora în furnizarea a 12 tipuri de servicii. „Finding the courage to improve: Benchmarking city services” este parte din efortul KPMG de a oferi cercetări relevante privind modul în care un anumit oraș evoluează în comparație cu alte orașe. Scopul analizei comparative a orașelor nu este neapărat de a evalua câștigătorii sau pe cei mai performanți, ci mai degrabă de a descoperi practici mai bune privind furnizarea serviciilor și de a permite o cercetare mai profundă și mai semnificativă a motivului pentru care anumite orașe sunt mai eficiente și mai eficace în furnizarea serviciilor. Pentru a oferi un context suplimentar, raportul include, de asemenea, interviuri relevante cu lideri din industrie, precum și profesioniști din orașe sau din rețeaua globală a KPMG în domeniul infrastructurii.

 Serviciile municipale incluse în acest raport sunt:

  • Accesul rutier
  • Serviciile de tranzit
  • Alimentarea cu apă potabilă
  • Epurarea apelor reziduale
  • Scurgerea apei pluviale
  • Salvarea în caz de incendiu
  • Colectarea deșeurilor
  • Devierea deșeurilor și colectarea deșeurilor reciclabile
  • Accesul la parcuri
  • Accesul la facilități recreaționale
  • Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii
  • Autorizația de construcție și aplicarea legii în domeniu.

Îmbunătaţirea Planului de colaborare bilaterală, reabilitarea infrastructurii celor mai solicitate puncte de trecere a frontierei și instituirea controlului comun au constituit principalele subiecte de pe agenda întrevederii Directorului General Marius Atomei al Direcției Generale a Vămilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu, Vitalie Vrabie Director General al Serviciului Vamal, desfășurată la Biroul Vamal Albița. Părţile au mai agreat necesitatea creării unui mecanism privind schimbul de date referitoare la:

  • Cererile de restituire a TVA la ieşirea din România, pentru bunurile cu o valoare mai mare de 300 Euro.
  • Vânzarile de bunuri (băuturi si ţigări) din magazinele duty-free aflate pe partea moldovenească.

Prin aceaste măsuri se urmăreşte respectarea de catre calatorii care circula din Republica Moldova catre teritoriul UE a limitelor admise pentru tigari si alcool,  excluderea cazurilor de solicitare neîntemeiată a scutirilor prevăzute de legislația Uniunii Europene, dar și prevenirea eschivării de la plata taxelor vamale pentru bunurile introduse pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, a fost abordată necesitatea optimizării schimburilor de informații privind scanările efectuate, fapt ce ar permite exploatarea echipamentelor de scanare doar în baza în baza analizei de risc și a informațiilor parvenite. Iar în cazul consemnării unei fraude, părțile au obligația de a se informa reciproc despre ilegalitatea depistată în scopul profilării indicatorilor de risc la nivel local și regional. Colaborarea dintre cele două autorități este orientată, de asemenea, și spre coordonarea acțiunilor de fluidizare a traficului transfrontalier. În acest context, conducătorii celor două autorități și-au reconfirmat angajamentul de a depune eforturi susținute în vederea accelerării proceselor de implementare a celor două proiecte menite să degajeze fluxurile de la frontieră. Este vorba despre conceptul controlului comun, preconizat în primă fază pentru Cahul-Oancea și reabilitarea infrastructurii punctelor de trecere ”Leușeni-Albița”, ”Sculeni-Sculeni” și ”Giurgiulești-Galați”, care urmează a fi realizată în cadrul Programului Operațional România-Republica Moldova 2014-2020, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Guvernele celor două state beneficiare.

Pagina 1 din 3