• Ecoatitudine Multumiri Web

Pachetul de siguranță activă Toyota Safety Sense intră în echiparea standard pe toate modelele noi Yaris. Pachetul include sistemul de siguranță pre-impact cu frânare autonomă de urgență, fază lungă automată, avertizare la depășirea benzii și asistență pentru marcaje rutiere. Centuri de siguranță cu limitatoare de forță și pretensionare pentru locurile din spate

 Lansat în prima jumătate a anului trecut, Toyota Yaris 2017 a obținut maximum de 5 stele la cele mai recente teste de siguranță auto Euro NCAP (New Car Assessment Programme) Această realizare este o dovadă clară a angajamentului Toyota față de siguranța auto. Astfel, fiecare mașină este echipată standard cu sisteme care pot preveni accidentele sau pot minimiza consecințele în cazul unui impact. Pachetul include un sistem pre-coliziune cu frânare autonomă de urgență, fază lungă automată, avertizare la depășirea benzii și, începând cu nivelul de echipare Luna, asistență pentru marcaje rutiere. Toyota Yaris 2017 beneficiază și de o serie de funcții suplimentare menite să sporească siguranța pasagerilor. Centurile de siguranță pentru locurile din spate dispun de limitatoare de forță și pretensionare, tetierele au fost reproiectate pentru a oferi o mai bună protecție împotriva traumatismelor cauzate de hiperflexie-hiperextensie, iar forma airbag-urilor de tip cortină a fost corectată. În plus, instalarea scaunului pentru copii este acum mai ușoară datorită reglajelor sistemului de prindere Isofix și etichetărilor. „La Toyota, considerăm că cea mai bună contribuție pe care o putem avea la îmbunătățirea siguranței pe șosele este standardizarea funcționalităților care pot ajuta șoferul să evite un accident, sau cel puțin să minimizeze consecințele acestuia.” declară Matt Harrison, vice-președinte Toyota Vânzări și Marketing. „De aceea, aproape toate vehiculele Toyota vândute în Europa sunt echipate acum cu sistemul Toyota Safety Sense.” Pentru Toyota, siguranța înseamnă fundamentul angajamentului său de a crea autovehicule din ce in ce mai bune, asigurându-se că beneficiile tehnologiilor inovatoare nu se limitează la modele de vârf cu cele mai avansate specificații, ci sunt disponibile la nivel general. Respectând această etică, Toyota Safety Sense a intrat în echiparea standard  a modelului Yaris din 2017.

EximBank va asigura necesarul de finanţare pentru derularea activităţii curente a Companiei Naţionale Poşta Română, cel mai mare operator de servicii poştale, în urma câştigării licitaţiei organizată de societate, la finele anului trecut, pentru contractarea unui împrumut în valoare de 30 de milioane de lei, pe o perioadă de 24 de luni.”Prin încheierea acestui parteneriat între EximBank şi Compania Naţională Poşta Română, o societate strategică curtată, de obicei, de marile bănci de pe piaţă, continuăm să ne consolidăm poziţia pe piaţa de corporate banking, oferind produse şi servicii care nu numai că sunt la un standard înalt de calitate, dar sunt şi competitive din punctul de vedere al costurilor. EximBank are, aşadar, capacitatea de a deveni partenerul financiar preferat al mediului de afaceri, fiind complet pregătită să propună soluţii financiare complexe şi atractive pentru absolut toate companiile româneşti, pe care le aşteptăm să ne abordeze cu mai multă încredere”, a spus Traian Halalai, preşedintele executiv al EximBank. Directorul General al Poştei Române, Elena Petraşcu este de părere că, inclusiv prin continuarea parteneriatului cu EximBank, compania generează capital de încredere şi demonstrează totodată că are resursele necesare să se înscrie în liniile strategice pe care şi le-a asumat. “Suntem deja la al treilea acord semnat, în ultimii ani, între Poşta Română şi EximBank, ceea ce transformă acest parteneriat într-o tradiţie bazată pe încredere reciprocă şi respect. Planul nostru de investiţii şi revitalizare a companiei este în siguranţă. Cu ajutorul unor produse şi servicii bancare de calitate, atât noi, cât şi partenerii noştri, putem fi siguri că avem resursele necesare pentru dezvoltare. Poşta Română are nevoie de capital financiar dar, în acelaşi timp, de un capital de încredere, pe care mă bucur, de fiecare dată, când îl găsesc investit de la partenerii noştri şi, mai ales, de la clienţi”, a declarat Elena Petraşcu, Director General al Poştei Române. Acesta este cel de-al treilea acord pe care operatorul naţional de servicii poştale îl încheie cu EximBank după ce, în 2013, banca a acordat un credit în valoare de 100 de milioane de lei pentru acoperirea parţială a sumelor restante din activitatea de colectare de numerar, iar în 2016 banca a câştigat licitaţia organizată de Compania Naţională Poşta Română pentru acordarea unui credit în valoare de 60 de milioane de lei.

Conform datelor studiului Cumpărăturile de Sărbători”, realizat de MEDNET Marketing Research Center în mediul urban (orașe mari +100.000 locuitori, orașe mijlocii 30.000 – 100.000 locuitori și orașe mici sub 30.000 locuitori), bugetul total (Crăciun și Revelion) alocat pentru Sărbătorile din acest an este estimat la 1.717 lei. Astfel, mai mult de jumătate dintre locuitorii din urban vor cheltui sume între 1.000 și 3.000 lei pentru Crăciun și Revelion, în timp ce 26,3% dintre aceștia vor aloca o sumă mai mică de 1.000 de lei. O parte semnificativă a bugetului pentru Sărbătorile de Iarnă va fi destinată cumpărării produselor alimentare și nealimentare. Astfel, locuitorii din urban vor cheltui, în medie, pentru produsele alimentare (carne, cozonac etc.) 685 lei, iar pentru cele nealimentare (haine, încălțăminte, cosmetice, ornamente etc.) 457 lei. Nici cadourile nu sunt neglijate, repondenţii estimând că vor cumpăra cadouri de aproximativ 611 lei. De asemenea, cei care au ales să petreacă această perioadă călătorind vor plăti aproximativ 819 lei, iar pentru ieșile la restaurant / în oraș suma medie alocată va fi 300 lei. În orașele mari (+100.000 locuitori), suma medie alocată pentru Sărbătorile de Iarnă înregistrează un trend ascendent comparativ cu anii precedenți, bugetul mediu calculat pentru această categorie de orașe atingând o valoare de 1.746 lei. Dacă în anul 2016 locuitorii orașelor mari intenționau să cheltuiască, în medie, 656 lei pe alimente, în 2017 bugetul mediu a înregistrat o ușoară creștere, ajungând la 697 lei.  Acelaşi trend crescător se menţine şi la produsele nealimentare (îmbrăcăminte, încălțăminte, ornamente, cosmetice etc.), suma alocată pentru astfel de cumpărături de către locuitorii oraşelor mari fiind de 466 lei. Dintre produsele pe care şi le-ar dori în această perioadă, dar nu şi le permit, cele mai menționate de către respondenţi au fost din categoria IT & Gadget-uri (laptop, telefon, tabletă etc.) (32.9%) şi Electronice / Electrocasnice (21.1%).  De asemenea, există şi persoane care, de sărbători, şi-ar dori produse alimentare precum carne sau produse din carne ori cozonac, dar nu au bani pentru asta.  În orașele mari, cei care vor pleca de sărbători în excursii / călătorii, sunt dispuși să aloce un buget comparabil cu cel din 2016 (850,03 lei în 2017 comparativ cu 839,21 lei în 2016). Nici pentru ieșirile la restaurant / în oraș, locuitorii orașelor mari (+100.000 locuitori) nu și-au mărit considerabil bugetul față de anul precedent (313,72 buget mediu în 2017 faţă de 299,21 lei buget mediu în 2016). Și anul acesta procentul celor care intenționează să ofere cadouri de Sărbători (Crăciun și Revelion) depăşeşte 90%, cele mai căutate produse fiind dulciurile, articolele de îmbrăcăminte / încălțăminte sau cosmetice / parfumuri. Cei care se vor bucura de aceste cadouri vor fi, în special, membri ai familiei. În ceea ce privește bugetul pentru cadouri, putem observa că suma alocată de respondenţii din orașele mari (+100.000 locuitori) este în creștere de la an la an (621,63 lei în 2017 faţă de 577,22 lei în 2016).  Anul acesta, puțin peste o treime dintre respondenții din mediul urban și-au exprimat intenția de a cumpăra un brad natural de Crăciun. Cei mai mulți dintre respondenți (49.2%) au deja unul artificial, în timp ce alţi 5.7% nu vor împodobi bradul. În ceea ce privește Revelionul 2018, 79,7% dintre respondenți intenționează să-l petreacă în țară, în timp ce numai 3,6% vor pleca în străinătate.  Dintre cei care vor rămâne în țară de Revelion, 75,6% vor petrece alături de familie / prieteni, în propriile locuințe sau ale prietenilor, 11,7% vor merge într-o staţiune, în timp ce 9.1% vor întâmpina noul an într-un club sau restaurant. Procentul celor care vor ieși în aer liber (în centrul oraşului / Piața Centrală / Piața Universității etc.) la trecerea dintre ani este de 3,6%. 

Primele semne negative: investițiile, producția și vânzările în declin

Accesul la piața unică europeană este și va rămâne vitală

Sunt anticipate obstacole financiare și o scădere a calității forței de muncă

 Dependență puternică de piața europeană

 După o creștere excepțională a producției vehiculelor, înregistrată la jumătatea anului 2016 (1,02 milioane de unități vândute, în urcare cu 8,5% pentru perioada Ianuarie - August comparativ cu aceeași perioadă în 2015), 2017 a cunoscut o scădere a producției de aproape 2%. Dinamica sănătoasă a exporturilor din această industrie, orientată puternic către piața europeană (79% dintre vehiculele asamblate în Marea Britanie sunt exportate, dintre care 56% către celelalte țări ale UE) nu compensează scăderea cererii interne generate de o pierdere a încrederii consumatorului. Dependența industriei auto britanice de piața europeană nu se oprește la exporturi. Sectorul importă 56% dintre piesele necesare pentru asamblarea unui vehicul și este bine integrat în lanțul valoric european, permițându-i să optimizeze costurile, stocurile și timpii de producție. În paralel, din 2016, s-a observat un declin abrupt al investițiilor furnizorilor și producătorilor auto (o scădere de 36%, comparativ cu media pentru perioada 2011-2015), o tendință care devine mai pronunțată în 2017, în ciuda lansărilor a 28 de noi modele (toți producătorii de vehicule la un loc) propuse între 2017 și 2024. Perspectivele legate de dificultățile și de rezultatul negocierilor Brexit riscă să prejudicieze în continuare interesul țării pentru investiții străine, inclusiv companiile mamă (Tata Motors, BMW, Nissan și PSA) ale unui număr important de mărci auto britanice.

 Eforturile de competitivitate și inovație, în pericol

 „Piața unică europeană este în mod clar vitală pentru industria auto britanică. În scenariul unui Brexit dur, cu implementarea unor controale stricte ale bunurilor și cu aplicarea tarifelor OMC, riscurile ar fi multiplicate”, declară Khalid Aït Yahia, economist în cadrul Coface specializat în sectorul auto și metale.

 Trei consecințe majore s-ar face simțite în acest caz:

 Scăderea competitivității

Regatul Unit nu are un număr suficient de furnizori locali de echipamente. În Europa, o piesă auto poate călători prin 15 țări[1] înainte de a fi asamblată, în final, la un vehicul. Lipsa unui acord de comerț liber cu Uniunea Europeană ar însemna costuri mărite cu 10% pentru un vehicul și cu 3% pentru o piesă, conform tarifelor care derivă din acordurile OMC.

 Lipsa forței de muncă calificate

Statutul de membru în Uniunea Europeană al Regatului Unit facilitează angajarea inginerilor și a tehnicienilor calificați în contextul unui deficit de absolvenți în domeniul științific și tehnic formați în țară. În consecință, ținând seama de restricțiile asupra imigrării economice solicitate de tabăra „plecării”, dificultățile în acest domeniu vor fi exacerbate pe termen scurt și mediu.

 Semne de întrebare care planează asupra finanțării inovațiilor

Poziția de lider a Marii Britanii în Europa în dezvoltarea vehiculelor hibride și electrice derivă, în parte, din programele de finanțare a inovațiilor lansate de Uniunea Europeană (programul cadru FP7 2007-2013, urmat de planul Horizon 2020, dar și de un împrumut de 250 MIL Lire Sterline din partea Băncii Europene de Investiții). În perioada post-Brexit, semnele de întrebare care planează asupra finanțării inovațiilor ar putea submina și mai mult sectorul auto britanic.

 

Sectorul IT&software românesc, unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei, tinde să devină ringul marilor jucători internaționali, în condițiile în care tot mai multe startup-uri românești, întreprinderile mici și mijlocii, se confruntă cu condițiile tot mai vitrege din piață, provocate pe de o parte de concurența acerbă a multinaționalelor și pe de alta de deciziile fiscale controversate și de absența unor măsuri de stimulare economică, arată datele unui studiu realizat de KeysFin.

Datele KeysFin arată că, dacă pe ansamblu, industria software din România se află pe un trend pozitiv, cu potențialul de a asigura peste 10% din PIB în următorii ani, de la 6% în prezent, în interiorul industriei, fenomenulconcentrării afacerilor în mâinile unui număr redus de jucători, în special multinaționale, tinde să devină tot mai acut. Statistica arată că mai mult de 60% din industria software este controlată, în prezent, de marii investitori străini. Dacă în 2012, cea mai mare parte din piață aparținea IMM- urilor, în 2016 s-a ajuns ca marii jucători să dețină 36%, iar fenomenul tinde să se acutizeze. “Dacă în 2012, firmele mici și mijlocii generau 25% din cifra de afaceri, cu 10% mai mult decât corporațiile, în 2016, procentele s-au schimbat substanțial. Cele mai mari 40 de firme din piață au ajuns să domine piața (36%), cu afaceri de peste 50 de milioane de euro fiecare. Spre comparație, cele 17.000 de microîntreprinderi, în general startup-uri, înregistrează venituri sub un milion de euro. Segmentul de mijloc, al firmelor mici și medii, s-a subțiat considerabil, adunând numai 1216 firme, majoritatea lor cu venituri sub 8 milioane de euro”, afirmă experții de la KeysFin. Cele mai noi date din piață, din septembrie 2017, arată că în România activau 19.068 firme de software, în creștere cu peste 1.000 față de 2016 (17.421) respectiv cu mai mult de 8.000 peste nivelul din 2012 (11.090 firme active). Afacerile sectorului, în 2016, erau de 4,8 miliarde de euro, față de 3 miliarde în 2012, cu un profit de 571 milioane euro, dublu față de acum cinci ani. Din punct de vedere al reprezentării la nivel regional, mai mult de 42% dintre firme activau în București (7771 companii), urmate de cele din Nord-Vest (15,2%), unde erau înregistrate 2809 societăți.

CINE FACE JOCURILE ÎN SOFTWARE-UL ROMÂNESC

Datele KeysFin arată că cele mai mari afaceri în sectorul IT&software românesc le realizează Oracle. Gigantul IT și-a relocat în România o parte semnificativă din activitate, iar business-ul companiei pe piața locală a trecut, astfel, de 200 milioane euro în 2016. În topul investitorilor, compania este urmată de IBM, cu afaceri de 179 milioane euro, Ericsson (160 mil.euro), Bitdefender (100 mil. euro) și Endava (69 milioane euro). Statistica arată, totodată, că 60% din piață aparține, în prezent, firmelor străine, primii trei mari investitori (Olanda, Germania și SUA) concentrând mai mult de jumătate din afaceri. Din punct de vedere al numărului de firme cu capital străin, cele mai multe aveau capital german (324), urmate de cele cu investitori din Italia (260), Franța (209) și SUA (176).

BĂTĂLIE CRUNTĂ ÎN PIAȚA DE RECRUTARE

Intrarea jucătorilor străini a influențat în mod semnificativ evoluția pieței muncii în acest sector. Forța financiară semnificativă a acestora a determinat o adevărată migrație a angajaților din micile companii. Astfel s-a ajuns ca primii cinci angajatori din acest sector (Oracle, IBM, Ericsson, Comdata și Endava) să absoarbă peste 12.000 de angajați, reprezentând 12% din totalul angajaților din industrie. Intrarea jucătorilor străini în piață a determinat o creștere spectaculoasă și a costurilor cu forța de muncă, cu 42% față de anul de referință 2012. Dacă acum cinci ani, firmele asigurau un cost mediu de 13.600 euro/angajat, în 2016 s-a ajuns la 19,394 euro. Cu toate acestea, productivitatea muncii în acest sector a avansat ceva mai lent, de la 43.793 euro/angajat în 2012, la 46.415 euro/angajat în 2016. “Firmele mari au atras 65% din forța de muncă din acest sector. Un indicator semnificativ care arată dezechilibrul din această industrie, controlată tot mai mult de multinaționale. În aceste condiții s-a ajuns ca 47,6% dintre firmele din acest sector să nu înregistreze niciun angajat în 2016”, afirmă experții de la KeysFin.

“Este un fenomen pe care l-am constatat și în alte sectoare ale economiei, precum metalurgia. În studiul recent, dedicat acestui sector, arătam că, din momentul în care România nu a mai fost atractivă pentru investitorii mari, industria metalurgică s-a prăbușit, iar consecințele sociale au fost pe măsură. Absență unui echilibru în astfel de industrii poate determina consecințe semnificative din punct de vedere economic și social”, spun analiștii KeysFin. Vestea bună este că firmele românești, fie ele microîntreprinderi, mici sau mijlocii, au început să se adapteze efectelor globalizării. Și-au focusat business-urile pe segmente de nișă, pe inovație și dezvoltarea de software de ultimă generație și mai puțin pe activități de suport, acolo unde marile companii dețin mare parte din piață. “Concurența acerbă a dus inovația românească în sectorul software la un standard competitiv la nivel internațional. IMM-urile au învățat să-și reconsidere capitalul uman, investind în asigurarea unor condiții salariale și de muncă competitive, în promovarea inovației în acest sector. În plus, este de remarcat numărul mare de startup-uri, semn că tinerii IT-iști continuă să aibă încredere că pot reuși pe cont propriu în acest domeniu”, spun experții de la Starbyte, una dintre cele mai cunoscute firme IT din sectorul de TechFin din România.

CUM ARATĂ PERSPECTIVELE INDUSTRIEI SOFTWARE ROMÂNEȘTI

Datele KeysFin arată că perspectivele industriei sunt pozitive, urmând ca acest sector să își dubleze afacerile, în următorii 10 ani, și să ajungă să reprezinte o componentă semnificativă a Produsului Intern Brut. “Software-ul românesc a devenit un obiectiv cu adevărat strategic pentru economia românescă și este nevoie ca și statul să vină și să aibă un sprijin tot mai activ. În condițiile în care piața a ajuns să fie dominată de multinaționale, este absolut nevoie de dezvoltarea unui mecanism de susținere a sectorului IMM, prinfacilități fiscale, prin simplificarea accesului la finanțările europene, prin dezvoltarea unor parcuri investiționale, precum fac, de exemplu, autoritățile din Israel. În condițiile în care economia mondială se bazează tot mai mult pe software, susținerea inovației și tehnologiei trebuie să devină un obiectiv strategic pentru România, mai cu seamă că țările din jurul nostru, precum Bulgaria, au investit masiv în acest segment, iar concurența la nivel global este tot mai mare”, afirmă analiștii de la Starbyte. Potrivit datelor Comisiei Europene, piața de software europeană ar urma să crească semnificativ în următirii trei ani și să atingă nivelul de 280 de miliarde de euro în 2020, cu peste 30 de miliarde de euro peste nivelul din acest an. Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

Evoluţia economică pozitivă din ultimii ani, bazată în principal pe consum, influenţează în mod semnificativ modul în care românii investesc în afaceri. Potrivit unei analize KeysFin privind situaţia IMM-urilor, buticurile alimentare, magazinele de cartier şi cele din centrele comerciale, alături de service-urile auto, au ajuns să reprezinte cele mai multe afaceri deschise în intervalul 2013-2017.

Apetitul românilor pentru cumpărături, stimulat de creşterile salariale, influenţează în mod semnificativ evoluţia afacerilor din România. Pentru oamenii de afaceri, ,,febra'' cumpărăturilor care a cuprins România în ultimii ani a făcut ca mare parte din investiţii să se axeze pe consum. Aşa s-a ajuns ca cele mai multe firme înfiinţate între 2013-2017 să aibă comerţul drept principal domeniu de activitate. O evoluţie semnificativă o înregistrează şi service-urile auto, mai ales că România a fost invadată de maşini second-hand, care necesită reparaţii. Cele mai noi date, de la Registrul Comerţului, arată că în primele nouă luni din 2017 au fost deschise numai puţin de 22.551 firme în comerţ şi reparaţii auto. Pe ansamblu, 32,5% dintre IMM-urile din România îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii, în timp ce media europeană este de 28-30%. Topul domeniilor investiţionale în sectorul IMM-urilor este completat de activităţile profesionale (11,4%), construcţii (9,8%), industria prelucrătoare (8,9%) şi transport şi depozitare (8%). Potrivit datelor KeysFin, în România erau înregistrate, la finalul anului 2016, 671.040 de IMM-uri, cu peste 50.000 mai multe decât în anul precedent. Afacerile acestora au crescut semnificativ în ultimii ani, de la 621,1 miliarde lei în 2013 la 713,3 miliarde lei în 2016. Firmele mijlocii raportau afaceri de 233 miliarde lei, firmele mici de 267 miliarde lei, în timp ce microîntreprinderile aveau o cifră de afaceri de 212 miliarde lei. „Interesant este că cele mai multe firme nou înfiinţate sunt microîntreprinderi, care au ajuns să reprezinte 97,8% din totalul IMM-urilor. Vârsta medie a celor care deschid astfel de afaceri este în jur de 44 de ani, iar cele mai multe afaceri au legătură cu comerţul, principalul motor economic”, spun analiştii. De remarcat evoluţia pozitivă a rezultatului net al microîntreprinderilor(diferenţa dintre profitul net şi pierderea netă), care a trecut de la pierderea de 7,54 miliarde lei din 2013 la plusul de11 miliarde lei din 2016. Şi întreprinderile mici şi mijlocii au raportat un rezultat net pozitiv în 2016, de 11.09 miliarde lei respectiv 8,89 miliarde lei.

 BUCUREŞTIUL, CAMPION LA IMM-URI

 Analiza KeysFin arată, pe de altă parte, că din punct de vedere geografic, cele mai multe IMM-uri au fost înfiinţate, în ultimii ani, în Capitală, acolo unde şi comerţul este la cel mai ridicat nivel. Afacerile celor 167.080 de firme înmatriculate în Bucureşti-Ilfov, la nivelul anului 2016, au depăşit nivelul de 232 miliarde de lei, cu o medie, per companie, de 1,4 milioane lei. Firmele din Capitală aveau şi cei mai mulţi angajaţi, 836.000. Urmează zona de Nord-Vest, acolo unde afacerile celor 99.393 de IMM-urilor (456.000 de angajaţi) au fost de peste 94 miliarde de lei, şi zona de Centru, unde cifra de afaceri cumulată a celor 76.810 companii a depăşit 83 miliarde lei. Cele mai mici afaceri au fost înregistrate în regiunea Sud-Vest Oltenia, de 35 miliarde de lei, acolo unde activează, de altfel, şi cele mai puţine IMM-uri din ţară (49.084 firme cu 209.000 angajaţi). „Dinamica geografică în sectorul IMM-urilor trebuie pusă în legătură directă cu concentrarea afacerilor din România”, explică analiştii KeysFin, care trag un semnal de alarmă privind pericolul enclavizării economice. „Avem Bucureştiul şi câteva oraşe mari în care economia creşte, în timp ce alte zone rămân în urmă, iar pericolul enclavizării economice este unul real. Mişcările masive de locuitori din ultimii ani, în special către Bucureşti, Cluj, Sibiu şi alte oraşe importante, au făcut ca multe zone din ţară să fie în pericol de faliment economic, lipsa forţei de muncă şi scăderea abruptă a investiţiilor fiind de natură să determine grave probleme sociale”, spun aceştia.

 AFACERI ÎN CREŞTERE, RISCURI PE MĂSURĂ

 Creşterea afacerilor IMM-urilor cu peste 100 de miliarde de lei în intervalul 2013-2016 a adus şi riscuri pe măsură. Statistica arată că sectorul în care se înregistrează cele mai mari datorii este chiar cel mai dinamic domeniu al economiei – comerţul. Potrivit datelor KeysFin, IMM-urile din acest sector raportau la nivelul anului trecut datorii de 143 miliarde de lei (21% din totalul datoriilor IMM-urilor), urmate de cele care activează în construcţii (120,9 miliarde lei), industria prelucrătoare (113,7 miliarde lei), tranzacţiile imobiliare (71,8 miliarde lei) şi Agricultură (43,1 miliarde lei). Cele mai multe firme cu datorii erau din sectorul celor mici (60,75%), urmate de microintreprinderi (20,65%) şi companiile mijlocii (18,61%). În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. Potrivit KeysFin, 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil. Peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut. Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei) Perioada medie de încasare a creanţelor era de 95 de zile în 2016, în timp ce perioada medie de plată a datoriilor curente se situa la nivelul de 176 zile.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, business-ul reprezintă, în aceste condiţii, o misiune riscantă în absenţa unor informaţii concrete privind partenerii cu care faci afaceri. "Să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, în ce diferende juridice se află etc. - sunt date care te pot ajuta să iei o decizie optimă atunci când vine vorba de valoarea contactului, câtă marfă îi pui la dispoziţie, ce servicii poţi să îi prestezi, să ai siguranţa că îţi vei primi banii.", afirmă experţii KeysFin. Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

Noul regulament antidumping și anti-subvenții al Uniunii Europene a fost adoptat de Parlamentul European (PE) si va juca un rol crucial în susținerea industriilor europene în fața practicilor neloiale de pe piața globală, inclusiv în favoarea economiei românești, susține deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE), vicepreședinte al Comisiei de Comerț Internațional (INTA) a PE. ”PE a votat modificarea legislației europene antidumping și anti-subvenții. Această modificare joacă un rol crucial în susținerea pe care UE trebuie să o acorde industriilor din statele membre. Ne confruntăm deseori cu situații în care partenerii comerciali globali subvenționează anumite produse industriale și sectoare întregi mai ales în acele economii în care proprietatea de stat este încă predominantă în industrie. Astfel, piața liberă este distorsionată, concurența devine neloială, iar companiile europene au de suferit. Protecția pe care UE trebuie să o asigure industriei europene nu trebuie confundată cu protecționismul. UE este promotor dedicat al comerțului liber, susține sistemul multilateral reglementat de OMC. Cu toate acestea, atunci când apare pericolul sau chiar practica dumpingului, UE trebuie să intervină. Noul regulament introduce o nouă metodă de calcul pentru marjele de dumping. Această metodă este neutră vizavi de partenerii noștri comerciali pe plan global, nicio țară nefiind vizată în mod special”, afirmă deputatul european al UDMR în explicația de vot pentru adoptarea modificărilor la regulamentul UE.  Partenerii comerciali ai UE care apelează la metoda dumpingului vor putea fi identificați ușor, pentru că acolo unde proprietatea de stat în economie este semnificativă, acolo subvențiile acordate de guverne pot să ia cele mai diverse forme, dar ele reprezintă un avantaj neloial în detrimentul producătorilor din UE. ”Noul regulament este foarte important pentru România, care este unul dintre statele membre ale UE cu o pondere importantă a industriei în cadrul economiei proprii. Noul regulament antidumping înseamnă pentru economia românească o șansă pentru păstrarea a locurilor de muncă și o perspectivă pentru crearea de noi locuri de muncă”, a subliniat Iuliu Winkler în explicația sa. De altfel, deputatul european și-a exprimat în repetate rânduri convingerea cu privire la faptul că țara noastră România are nevoie de o politică consecventă de reindustrializare, iar sectorul oțelului și cel al produselor industriei chimice trebuie să fie protejate și la nivel european. Iuliu Winkler a acționat în cadrul INTA pentru un regulament antidumping și anti-subvenție modern și eficient. ”Am promovat mereu ideea că nu putem să acceptăm nepăsători inundarea piețelor europene cu produse provenite din țări care subvenționează producătorii proprii și apelează la tactici neloiale. Fiecare țară trebuie să fie beneficiara comerțului global, dar acest lucru se poate întâmpla doar dacă toată lumea respectă același set de reguli. Noul regulament protejează producătorii din România împotriva practicilor ilegale.

Marți, 26 Decembrie 2017 15:11

ROPEPCA – Schimbare de Management

Written by

Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) are plăcerea de a anunța numirea unei noi structuri de management, în urma alegerilor generale ce au avut loc la începutul lunii în cadrul Asociației. Așadar, pentru următorul an, Harald Kraft, Country Manager al Stratum Energy Romania, preia rolul de Președinte al ROPEPCA de la Mark Wagley, General Manager și Vice-Președinte al Hunt Oil Company of Romania. Saniya Melnicenco, Directorul Departamentului Juridic si Coorporate Affairs al NIS Petrol este noul Vice-Președinte al ROPEPCA și, începând cu noiembrie 2018, va prelua funcția de Președinte. Harald Kraft, noul Președinte ROPEPCA, are peste 38 de ani de experiență în industria petrolieră, upstream, midstream și downstream. S-a mutat în România în 1997, unde a deținut poziții de management în companii petroliere, până în prezent. Domnul Kraft dorește să promoveze continuitatea în dialogul pe care ROPEPCA îl are cu autoritățile române și să ghideze companiile membre în a spori gradul de conștientizare pentru un cadru de reglementare și fiscal mai bun și mai echitabil pentru promovarea investițiilor în explorarea și producția de petrol și gaze în industria upstream onshore din România . „Acest an marchează 20 de ani de la sosirea mea în România și, de atunci, s-au schimbat multe, în special în privința dialogului dintre mediul de business și instituțiile statului, precum și în cadrul de regrementare al industriei petroliere upstream. ROPEPCA a jucat un rol major în această schimbare, iar în viitor, de asemenea, toate eforturile noastre trebuie concentrate în vederea unui mediu de business liberal și pragmatic pentru industria noastră. Sunt onorat să fiu Președintele ROPEPCA pentru următorul an. Continuarea eforturilor excelente depuse de fostul nostrum Președinte, Mark Wagley, este o provocare pentru mine, însă, cu ajutorul colegilor mei din Board-ul ROPEPCA, am încrederea de a continua dezvoltarea comunicării și relațiilor cu autoritățile române, în vederea unui cadru de reglementare și fiscal mai stabil și mai echitabil pentru industria onshore up-stream din România”, a spus Harald Kraft, actual Președinte al ROPEPCA. Mark Wagley, fost Președinte al ROPEPCA, a spus, cu privire la experiența sa: „Rolul de Președinte al ROPEPCA nu a fost unul ușor, date fiind numeroasele provocări pe care autoritățile române le pregătesc mereu pentru mediul de business din România, în general, și pentru industria petrolieră, în mod particular, precum și multiplele moduri în care fiecare companie membră a fost afectată de acestea. Cu toate acestea, am făcut tot posibilul pentru a coordona o reprezentare unitară, obiectivă a industriei ca un tot și le doresc și colegilor mei, actualul și viitorul Președinte al ROPEPCA, mult noroc în eforturile lor de a continua și îmbunătăți misiunea și obiectivele Asociației! Voi rămâne în cadrul comitetului director și voi continua să joc un rol active în susținerea industriei noastre.” Noul Comitet Director pentru perioada 2017-2018 a fost de asemenea ales în cadrul alegerilor generale și este acum format din Stratum Energy, Hunt Oil Company of Romania, NIS Petrol, Sand Hill Petroleum Romania, KMG Rompetrol, Amromco Energy și OMV Petrom.

Ce este Centrul Transfrontalier de Oenologie și Viticultură “Terasele Dunării“?

Centrul Transfrontalier de Oenologie și Viticultură «Terasele Dunării» a fost creat pentru stimularea şi promovarea cooperării între comunităţile de afaceri implicate în oenologie şi viticultură, din zonele de graniţă din România şi Bulgaria. Centrul se adresează întreprinderilor, în special întreprinderilor mici şi mijlocii, implicate în viticultură, fabricarea vinului, producerea de bunuri şi echipamente conexe acestor sectoare, comerţul de vinuri şi fructe, interesate şi capabile să dezvolte relaţii transfrontaliere şi să exploateze oportunităţile generate de localizarea lor în zona de graniţă.

Ministrul finanţelor publice, Ştefan Viorel, a declarat recent, într-o conferinţă de presă, că două-trei influenţe externe au dus la creşterea euro în defavoarea leului, dar şi câteva elemente interne.

El a precizat că factorii care au influenţat evoluţia euro şi implicit deprecierea leului sunt politica administraţiei Trump, perspectivele Uniunii Europene, Brexitul, comentariile despre stabilitatea ţării, dar şi politica Băncii Naţionale.,

Sunt două-trei influenţe externe care sunt vizibile, mediile financiare le ştiu, le aşteaptă, nu e o noutate. Deci, politică expansionistă a administraţiei Trump, noua politică a Trezoreriei Americane de creştere a dobânzilor la dolar generează un impact asupra evoluţiei euro şi a tot ceea ce este legat de euro, inclusiv leul şi toate valutele din jur.

Pagina 2 din 3