La sfarsitul saptamanii trecute, seful guvernului s-a intalnit cu seful ANAF. Intalnirea vine destul de tarziu si probabil ca urmare a rezultatelor bugetare pe luna ianuarie 2017.
Spunem ca vine tarziu, pentru ca in primele luni ale anului, Executivul, in afara de o serie de masuri inscrise in progrmul de guvernare de crestere a salariilor si pensiilor sau scaderea taxelor si impozitelor, s-a ocupat de schimbarea legilor ce privesc statul de drept. Despre economie aproape nimic.
Sunt cateva concluzii pe care le-a prezentat premierul Grindeanu dupa intalnirea cu seful fiscului. Prima, ca veniturile bugetare au scazut din cauza unor masuri luate de vechea guvernare si scaderile de incasari au venit dinspre doua domenii: industria de prelucrare a lemnului si industria tutunului. In al doilea rand, s-a cerut o analiza a stadiului restructurarii ANAF si, in fine, s-a convenit ca astazi seful fiscului sa vina in fata guvernului cu un plan de masuri pentru viitor.
A aparut asa-numitul indice al economiilor mizere. Aceasta este traducerea exacta, iar indicele respectiv este realizat de agentia de presa Bloomberg. Mai exact, indicele economiilor mizere se calculeaza foarte simplu: ca o adunare intre rata inflatiei si rata somajului. Mai interesant este ca, pentru a suprinde dinamismul economiei, indicele combina datele raportate in anul 2016, informatii certe, asadar, cu prognozele pentru anul acesta.
De remarcat ca indicele economiilor mizere sau sarace, daca putem sa il numim in felul acesta, este construit destul de simplu, fara pretentii de complexitate, dar ia in calcul doi indicatori macroeconomici care sunt legati de viata de zi cu zi a cetatenilor: cresterea preturilor si somajul. Desigur, sunt lasati la o parte, in mod voit, indicatori generali ai economiei, precum deficitul bugetar sau cel de cont curent, importanti fara indoiala, dar care reflecta intr-o mai mica masura scopul dorit al analizei si anume starea de bogatie sau de saracie a economiilor.
Clasamentul indicelui economiilor mizere este deschis, dupa cum se putea anticipa, de catre Venezuela. De remarcat ca Venezuela nu a mai raportat din anul 2015 institutiilor internationale datele statistice de baza si ca atare nu a fost inclusa in clasamentul de anul trecut. Dar situatia economiei din Venezuela este vizibila cu ochiul liber. Scaderea pretului titeiului a afactat veniturile obtinute din exportul acestei materii prime. Magazinele alimentare sunt goale, iar spitalele duc lipsa de medicamentele de baza.
Epoca banilor ieftini a apus. Cel putin a dolarilor ieftini, pentru ca moneda euro are o poveste separata. In ceea ce priveste, Rezerva Federala americana, lucrurile sunt mai clare: la sfarsitul saptamanii trecute, la Chicago, presedintele Fed a inlaturat multe dintre dintre dubii. Doamna Yellen a spus ca in sedinta Fed din 14 si 15 martie va fi justificata luarea deciziei de crestere a ratei dobanzii la dolar.
Cresterea dobanzii la dolar va fi facuta dupa o analiza a datelor economiei americane, respectiv a cifrelor privind locurile de munca si a evolutiei inflatiei. Deocamdata, insa, cifrele sunt pe masura asteptarilor. Inflatia, spre exemplu, se apropie de nivelul de 2%.
Nu este pentru prima data cand reprezentanti la varf ai Rezervei Federale americane vorbesc despre cresterea dobanzii la dolar. De fapt, de la sfarsitul anului 2015, Federal Reserve a anuntat o inasprire a politicii monetare. Care a avut loc cu pasi mici: o data in anul 2015 si o data in anul 2016. In acest moment, rata dobanzii este cuprinsa intre un interval de 0,50% si 0,75%. Dar, de data aceasta, anuntul este mai transant ca niciodata: la jumatatea lunii martie, vom avea o crestere mai substantiala a dobanzii. Ceea ce va face sa se incheie epoca de aproape un deceniu a „banilor gratuiti”. Cel putin in ceea ce priveste dolarul american.
Legea preventiei a mai facut un pas. A trecut de guvern si va intra in dezbatere publica. Este fara indoiala o lege mult-asteptata de mediul de afaceri. Doar ca este bine ca firmele sa nu isi faca iluzii disproportionate. Intr-un material publicat ieri consultantul fiscal Dan Badin pune degetul pe rana: legea este utila, dar poate fi considerat doar un prim pas. Consultantul fiscal vorbeste despre faptul ca una din cele mai stringente probleme ale mediului de afaceri, si anume intrepretarea legislatiei fiscale de catre organele de control, nu este rezolvata prin legea preventiei. Nici nu ar putea fi, pentru ca, pe de o parte, realist vorbind este putin probabil ca fiscul sa isi ia in serios rolul de indrumator al companiilor in materie fiscala si, pe de alta parte, pentru ca legea se refera la contraventii.
In general, contraventiile se refera la nereguli minore. Sau care par minore, pentru ca, prezent la RFI, ministrul pentru mediul de afaceri, comert si antreprenoriat, Alexandru Petrescu a afirmat clar ca isi doreste sa nu mai vada afaceri inchise pe motiv ca nu au orarul afisat pe usa de la intrare. Corect, dar unii intreprinzatori ar putea spune ca insuficient.
O Europa cu doua viteze si cinci scenarii
Written by Constantin RudnitchiRareori se intampla ca un raport european sa fie atat de echilibrat, aproape pesimist, precum Cartea alba privind viitorul Europei, prezentata ieri in fata Parlamentului European de Jean-Claude Juncker, presedintele Comsiei Europene. De cele mai multe ori, analizele nationale sau europene pleaca la drum cu prezentarea cifrelor optimiste. Este o tehnica de marketing care a intrat deja in manualele de specialitate.
De aceasta data, beneficiile indiscutabile ale Uniunii Europene sunt trecute repede in revista. Mult mai pregnante sunt problemele reale cu care se confrunta Europa. Realizarile europene sunt ca Uniunea a asigurat 70 de ani de pace durabila, dar si faptul ca in ultimii 25 de ani Uniunea Europeana si-a marit de peste doua ori dimensiunile geografice.
Documentul nu omite insa sa treaca in revista problemele cu care se va confrunta Uniunea. Europa este in scadere in raport cu populatia globului (11% in 1960, 6% in 2015 si previziunea de 4% in anul 2060); puterea economica a Uniunii Europene se diminueaza (PIB-ul Uniunii Europene era, in anul 2004, de 26% din cel mondil, in 2015, ponderea a scazut la 22%, iar estimarile arata ca in anul 2030, PIB-ul european va ajunge la 20% din cel mondial); euro este o moneda globala, dar care pierde teren in fata altor valute; europenii vor fi, in anul 2030, cei mai batrani cetateni din lume, in functie de varsta medie.