Preţul gazelor naturale livrate consumatorilor casnici va creşte cu 5-6% de la 1 aprilie, odată cu liberalizarea totală a pieţei de gaze naturale, a declarat joi preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrilet.

"În previziunea noastră, având în vedere evoluţia preturilor internaţionale care sunt la acelaşi nivel sau foarte apropiat de nivelul preţului din producţia internă, consideram o creştere de câţiva lei pe MWh, ceea ce ar însemna o creştere între 5 şi 6% pe mia de metri cubi. ANRE a stabilit o metodologie astfel încât preţurile pentru achiziţia gazelor pentru populaţie să se facă pentru un an de zile, pentru o perioadă de iarnă, respectiv octombrie - aprilie. Asta înseamnă că furnizorii care sunt ataşaţi acestei pieţei vor cumpăra gaze la preţul de acum pentru un an întreg", a afirmat Havrilet, citat de News.ro.

Potrivit şefului ANRE, consumatorul casnic este protejat împotriva unei creşteri neaşteptate de preţ pe piaţa liberă.

Impozitul pe venit va constitui sursa de finanţare a bugetului local, începând din 2018, iar statul va asigura cote defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale numai dacă nu se va realiza un anumit prag, a declarat vicepremierul Sevil Shhaideh.

Vicepremierul şi ministrul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Sevil Shhaideh, a declarat, la Galaţi, că i-a informat pe primarii din judeţ ca de anul viitor impozitul pe venit va constitui sursa de finanţare a bugetului local.

"Am prezentat modul de finanţare, începând cu 1 ianuarie 2018, respectiv impozitul pe venit, care, de la acea dată, va constitui sursa a bugetului local, iar finanţarea secţiunilor de funcţionare se va realiza în funcţie de un prag de 750 de lei pe locuitor. Acolo unde acest prag, înmulţit cu numărul de locuitori, nu este realizat din veniturile proprii, abia acolo statul va asigura cote defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale, astfel încât să nu mai avem niciun fel de problema cu funcţionarea autorităţilor locale”, a precizat ministrul Dezvoltării Regionale, potrivit News.ro.

Guvernul vrea să introducă un nou contract de muncă, pentru teleworking

Guvernul vrea să introducă noi tipuri de contracte de muncă, de tip teleworking sau net-jobs, în prezent fiind în curs de elaborare un proiect de act normativ pe această temă, scrie Profit.ro preluat de incont.ro.

Potrivit unui document al Ministerului Muncii, o persoană care lucrează prin teleworking va fi definită ca “orice persoană care lucrează de la distanţa folosind tehnologia informaţiei, în cadrul unui contract de muncă în care activitatea care ar putea fi efectuata şi la sediul/spaţiile angajatorului, este efectuată în mod regulat în afara sediului/spatiilor respective”.

Multe dintre exploataţiile de cărbune urmează să fie închise anul acesta şi în 2018. La ora actuală, în România, nicio mină nu mai este profitabilă şi, dacă înainte de 1989 în sectorul minier munceau în jur de 100.000 de persoane, acum în acest sector mai lucrează puţin peste 3.000 de români. Dintre aceștia, în jur de 1.000 activează pe Valea Jiului, însă lucrurile se vor schimba radical, în condiţiile în care anul viitor urmează să se mai închidă încă două mine.

După anul 1990, producţia minieră a României s-a redus drastic, multe dintre exploatații fiind închise şi, ca urmare a acestei măsuri, mulţi minieri rămânând fără un loc de muncă.

Închiderea minelor

Principalele motive de închidere a minelor au fost valoarea redusă a cărbunelui produs şi costurile ridicate de producţie cauzate de tehnologia învechită de extracţie, lipsa investiţiilor pentru eficientizare, costurile tot mai ridicate pentru conformarea cu standardele de mediu şi cererea internă scăzută de cărbune.

Reprezentanții Asociației Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), vocea companiilor distribuitoare de energie electrică și gaz, sprijină liberalizarea pieţei de gaze naturale din România în condiţiile existenţei elementelor necesare care să asigure funcţionalitatea acesteia într-un mod transparent, eficient, garantând accesul nediscriminatoriu al participanţilor, potrivit unui comunicat preluat de energynomics.ro.

Potrivit reprezentanților Asociației,” în prezent, piaţa gazelor naturale din România nu îndeplineşte condiţiile prealabile şi indispensabile care să permită parcurgerea acestei etape și, în consecinţă, considerăm că demararea acestui proces fără o pregătire prealabilă corespunzătoare va avea efecte negative în piaţa gazelor naturale, susceptibile a afecta interesul public general, în special pentru iarnă viitoare”, se arată în comunicat.

Principalele motive pentru care ACUE se pronunţă în favoarea amânării dereglementării preţurilor de achiziţie a gazelor naturale, prevăzută în acest moment la 1 aprilie 2017, sunt:

Ministrul Economiei, Mihai Tudose, s-a întâlnit recent cu delegaţia FMI, condusă de Reza Baqir, pe agenda discuţiilor aflându-se priorităţile Ministerului Economiei, Fondul Suveran pentru Dezvoltare şi Investiţii şi principiile implementării guvernanţei corporative.

Conform unui comunicat al ministerului de resort, remis AGERPRES, Mihai Tudose a arătat, în context, că se avansează rapid în construcţia Fondului Suveran pentru Dezvoltare şi Investiţii.

'Astăzi, la Bruxelles, prim-ministrul începe discuţiile cu reprezentanţii Comisiei Europene, pentru a stabili de la bun început un cadru comun de lucru şi ne dorim, de asemenea, o colaborare concretă cu FMI, pentru a ne putea inspira din experienţa dumneavoastră în structurarea Fondului. FSDI, proiect pilon, va acţiona ca un instrument prin care vor fi finanţate programe de investiţii în domenii precum infrastructură, energie, agricultură, sănătate şi în orice alte sectoare competitive. Acestea vor antrena un efect de multiplicare în economie şi o creştere a performanţei şi eficientizării companiilor, cu efecte pozitive reale asupra societăţii', a precizat demnitarul.

Reprezentanţii FMI au apreciat faptul că principiile pe care se formează designul fondului au la bază un management profesionist, un grad ridicat de transparenţă a activităţilor acestuia, selecţia şi prioritizarea proiectelor, recomandând o coordonare între proiectele de investiţii făcute de stat, astfel încât să nu existe duplicare de fonduri şi să se evite riscuri fiscale.

În ceea ce priveşte implementarea prevederilor OUG 109/2011, aprobată prin Legea 111/2016 privind guvernanţă corporativă a întreprinderilor publice, ministrul Tudose a accentuat faptul că acest proces a fost deja demarat la companiile din portofoliul ministerului, ţinta fiind ca anul acesta să fie finalizat pentru toate societăţile, exceptând industria de apărare.

De asemenea, s-au stabilit grupuri de lucru mixte în vederea consultărilor pe următoarele teme: insolvenţa persoanelor fizice (ME, ANPC, FMI), Fondul Suveran pentru Dezvoltare şi Investiţii, investiţii şi restructurări ale companiilor din portofoliul Ministerului Economiei.

Echipa Fondului Monetar Internaţional se află în România pentru consultările anuale privind evoluţiile economice şi financiare din România.

Așteptarea și riscul mare al unor noi amânări, după decenii de întârziere, conving unii deținători de puncte ANRP să vândă direct, prin tranzacţii notariale. Mai ales că prețurile au crescut în ultima perioadă. Vânzarea se făcea la 20% din valoarea nominală în primii ani de acordarea a punctelor, 2013-2014. Deja circa 15% din punctele emise au fost tranzacţionate.

În prezent este în curs de derulare o ofertă publică de preluare a 400 de milioane de puncte la prețul de 0,5 lei/punct, derulată de fondul de investiţii Alpha Quest. Preţul este mai mare cu 20% decât cel la care se fac alte tranzacţii în piaţă (detalii despre modul de desfăşurare a ofertei şi paşii de urmat pot fi găsite aici).

„Noi am venit cu un preţ standard, tocmai în ideea de a oferi posibilitatea unor tranzacții ferme, fără echivoc și fără târguială. Scopul nostru este de a aduce transparentizare şi profesionalizare în piaţa punctelor de despăgubire" declară Ovidiu Fer, reprezentantul Apha Quest în România.

Tranzacțiile cu puncte de despăgubire emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților au căpătat un impuls puteric din acest an, prin intrarea investitorilor instituționali la cumpărare.

Prețurile au crescut o dată cu apropierea termenului de la care statul ar trebui să facă plăți, dar eșalonarea despăgubirilor și posibila amânare a unor tranșe îndreaptă unii deținători către valorificarea rapidă a punctelor, la un preț sub cel nominal, dar cu avantajul primirii sumei de bani o dată și nu etapizat.

Ministrul finanţelor publice, Ştefan Viorel, a declarat recent, într-o conferinţă de presă, că două-trei influenţe externe au dus la creşterea euro în defavoarea leului, dar şi câteva elemente interne.

El a precizat că factorii care au influenţat evoluţia euro şi implicit deprecierea leului sunt politica administraţiei Trump, perspectivele Uniunii Europene, Brexitul, comentariile despre stabilitatea ţării, dar şi politica Băncii Naţionale.,

Sunt două-trei influenţe externe care sunt vizibile, mediile financiare le ştiu, le aşteaptă, nu e o noutate. Deci, politică expansionistă a administraţiei Trump, noua politică a Trezoreriei Americane de creştere a dobânzilor la dolar generează un impact asupra evoluţiei euro şi a tot ceea ce este legat de euro, inclusiv leul şi toate valutele din jur.